Heavily broken
Nu m’am gandit vreodata ca am sa te caut in nimic si’am sa te gasesc banal intr’o noapte , stiam ca acele lanturi nu te pot tine aproape , caci tu esti destinat sa zbori spre cer . Poate am fost egoista - ti’am ascuns aripile in sufletul meu , iar tu ai ramas prizonier .
N’am planuit nimic , am demisionat si’acum invat sa traiesc fara teatru . Am ingropat mii de masti , le’am privit putrezind in fum .. mi’am aruncat scenariile si’acum marionetele se scalda’n flacari c’un zambet stramb , poate ma’njura’n gand .
Ma desprind de tot ce’am avut si pun lacat la poarta amintirilor ; desi rasuna regrete’ntr’un ecou tacut , n’am sa ma intorc , de azi inchid pe veci poarta spre trecut .
JustASmile said,
aprilie 13, 2008 @ 6:05 pm
Inchidem usi, dar se deschid ferestre.
Nikoxz said,
aprilie 13, 2008 @ 6:13 pm
Si trecutul se agata incontinuu de noi , uneori ne cheama inapoi ..
bluefairy74 said,
aprilie 14, 2008 @ 8:51 am
plus je suffre plus je sens energie de supporter…
darcu said,
aprilie 14, 2008 @ 2:55 pm
ahaam … acu inteleg … cum ziceam: google tzu za reschiu !!!
dadatroll said,
aprilie 14, 2008 @ 4:08 pm
Daca e poezie, de ce nu o scri in strofe si in versuri?
Nikoxz said,
aprilie 14, 2008 @ 6:33 pm
bluefairy74 - Pana cand suferinta te pune la pamant si nu mai ai scapare ..
bineinteles .
Darcu -
Dadatroll - Nu e poezie , unele propozitii rimeaza , stiu , dar n’a fost asta intentia mea .