On and on and on.. Inna babylon

Glasuri stridente ti se perinda pe la urechi. Epiderme varuite pe timpul zilei, raschetate pe timpul notii, mimeaza cereri imposibile. Femei la menopauza sucomba-n mrejele violentei verbale, jubiland in fata culturii redate de micul ecran. 3 muste bazaie in mijlocul incaperii, fiind centrul de interes al martorilor martiri. Revelatii culinare se-avanta-ntr-un periplu brazdat de invidii cauzate de esec profesional. La ora inchiderii, maturile de serviciu alunga dejectiile vomate de guri cu studii superioare.

Da, am fost de serviciu pe scoala la liceul teoretic G. Calinescu.

3 in pula mea

In pula mea, o sa transform blogu asta in gaura din peretele unui labar. Sau asa ceva. Asemanator. Cvasi.
Dupa ce ca am probleme cu respiratia asta de cacat care nu-mi permite sa stau intinsa pe burta (de cand pula mea isi permite cineva sa nu-mi permita ceva?), lasand la o parte ca nu ma lasa sa dorm mai mult de 2 ore adunate a cate 5 minute atipite, GHIIIIICIIIIIIIIIIIIIIII ? Da frate, acum mi s-a infundat nasu. Ce pula mea poate sa fie mai de cacat ? Nu pot sa respir, prin niciun orificiu. Nu pot sa dorm – ma cac in insomniile pulii. As putea sa fac un experimentez. Pariez ca as putea sta treaza zile intregi.
Ghici cat pula mea e ceasu. E 2:54, tati. Ghici ce pula mea fac peste 5 ore. Ma trezesc si ma duc la liceu pentru ca e ziua lui manca-ti-as. Si-s activitati la care subsemnata participa.
Rectific, subsemnata cu cearcane cat gropile lu’ Vanghelie sau unul dintr-asta.

In continuare, va las cu un desen al unei artiste ratate aka eu.

img0211

..she will be loved

Ma balansam ca o descentrata. Tocurile alea de 10 nu-mi faceau conexiunea cu Pamantul.
Mi-asteptam tortionarul lipita de stalpul ala jegos, singurul sprijin al boschetarilor. Aratam ca ultima bucata de carne inerta resemnata in fata cutitului. Ajunsesem la momentul in care putinul respect de sine ramas isi lua adio. Un adio ce-a ramas suspendat in timp.
Trecatorii priveau prin mine, caci corpu-mi adapostea personalitatea stravezie, decolorata de ejacularile lor insidioase.
Damele familiste aruncau cate-o privire searbada, contempland esecul uman, pierderea de sine, ambalajul unui fruct mucegait. Panorama aia jegoasa le hranea orgoliul, preaslavindu-le alegerile, felicitandu-le pentru casniciile feerice alaturi de acei soti minunati, actori talentati intr-ale fidelitatii senzoriale.
Calaul a sosit in acelasi timp cu crivatul. Asprimea vantului mi-a-nsirat palme pe obrajii deja mutilati. Eram straina de-orice sentiment uman, imi taram umbra orbeste.
Aveam 10 la capitolul Supravietuire, stiam ca noaptile ma pierd de mine – devin a lui..

Martea n-am chef de viata

Soundtrack-ul vieţii în piese. So, here’s how it works:

1.Open your library (iTunes, Winamp, Media Player, iPod, etc)
2.Put it on shuffle.
3.Press play.
4.For every step, type the song that’s playing.
5.When you go to a new question, press the next button.
6. Don’t lie and try to pretend you’re cool…

Opening Credits: Cadaveria – Circle Of Eternal Becoming

Waking Up: Kreator – Forever

1st day of school: Trooper – Vino Iar

Falling in love: Draconian – No Breathing

Fight song: Parazitii – Omu’ din liftu’ tau

Breaking Up: Yeah Yeah Yeahs – No, No, No

Prom: Brujeria – Castigo Del Brujo

Life: Evergrey – Still In The Water

Mental Breakdown: Imperanon – Vein (I Bleed)

Driving: Bon Jovi – Get Ready

Flashback: Motorhead – Take The Blame

Wedding: Lunatica – Words Unleashed

Birth of child: Ozzy Osbourne – Demon Of Alcohol

Final Battle: Pantera – Hollow

Death Scene: Cedry2k – Geneza

Funeral Song: Profethu’ – Zbor la joasa altitudine

End Credits: Arkona – Lepta O Gneve

Asertiune

Imi pare teribil de rau ca sunt eu cel care-ti spune asta, insa nu vei fi niciodata fericit.
Nu vreau sa te ranesc. Ti-o spun deoarece cred ca asa e drept, sa fiu sincer cu tine inainte de a incepe. Sper ca apreciezi acest lucru, pentru ca nimeni nu va mai fi drept sau sincer cu tine de acum incolo. Deci inca o data, iti spun din capul locului : nu vei fi niciodata fericit. Ti-o dau in scris si sa-ti fie de bine!

Vreau sa iesi din casa, in cea mai insorita, mai minunata zi a anului si sa rostesti cu voce tare : „N-o sa fiu niciodata fericit.” Chiar si in caldura aceea ar trebui sa-ti simti respiratia rece, aburita, confirmand aceasta afirmatie. Singurul mod de a evita sa-ti vezi respiratia este sa o spui cu mandrie, ca un om intelept : „N-o s afiu niciodata fericit!” Incearca s-o spui din cand in cand.

Cand ma gandesc la tine, ma gandesc la un norisor ca din desene animate atarnand deasupra capului tau, o ploaie torentiala de-a ta, personala. Te vad udandu-te pana la piele, iti vad intreaga fiinta siroind de apa si esti mereu bolnav pentru ca nu te poti usca niciodata. Vremea rea te deprima, obrajii iti siroiesc de lacrimi de crocodil, dar lacrimile se evapora si se preschimba intr-un alt nor care se revarsa si mai nemilos peste tine. Nu poti castiga.

Va fi trist. N-o sa te alegi niciodata cu fata. N-o sa gasesti niciodata dragostea adevarata. N-o sa gasesti niciun prieten demn de incredere. N-o sa fii niciodata multumit. N-o sa ai niciodata destul. Iarba ar putea fi intotdeauna mai verde. Iarba va trebui intotdeauna tunsa. Zilele iti vor fi lungi si lipsite de orice distractie. Noptile iti vor fi singuratice si cam atat. Vei astepta intotdeauna zile mai bune, care nu vor veni niciodata. Si mai ales, in mod absolut categoric, n-o sa ai cugetul impacat.

Vor fi zile in care te vei prabusi in genunchi si, tipand, iti vei pleda cauza in fata a orice ar putea sa te auda. Lucru Acela Numit Dumnezeu nu te poate ajuta si nu te va ajuta. Ma gandesc la ceruri ca la o metropola stralucitoare si in cel mai inalt si sclipitor zgarie-nori sade Primarul, foarte ocupat cu tot felul de intelegeri pe care le incheie in spatele unei usi ce n-are clanta. Nu este niciodata accesibil, nu preia niciun apel pentru moment. Apoi mi-i imaginez pe toti ingerii aceia blonzi, lipsiti de organe genitale externe si de picioare, strangandu-se laolalta si aratand spre noi, cei de-aici de jos, razand de noi si spunand printre chicoteli : „Bietii nenorocitii aia mici!” Ce se mai distreaza pe socoteala noastra!

Mai curand noi vom raspunde – sau nu vom raspunde – rugaciunilor tale, decat ei. Noi iti vom controla destinul si vom veghea asupra ta. Nu dumnezeii ori ingerii. Nu mortii. Ci noi. Barbati si femei. Adulti cu relatii incalcite si planuri ascunse. Fosti copii. Iti vom permite sa ai nevoi, dar iti vom respinge pretentiile. Vom avea grija sa te tinem la distanta de orice conditii favorabile fericirii pe termen lung. Daca printr-o greseala vei trai o senzatie ce aduce a fericire, atunci fa tot ce poti sa o traiesti din plin. Profita cat mai mult de pe urma ei pentru ca noi nu o vom lasa sa dureze.

Din nou iti spun ca-mi pare rau. E adevarat ceea ce se zice. Viata nu e dreapta, mai ales in ceea ce te priveste. Singura consolare pe care ti-o pot oferi este ca lucrurile pe care le vei face in toata aceasta singuratate si suferinta vor dainui mai mult decat disperarea ta si cruzimea noastra. Tortura noastra este temporara, munca ta este eterna. Tinand minte acest lucru, cu totii vom castiga pe termen lung.

Prin urmare, in numele tuturor celor pe care-i vei intalni, iti cer scuze anticipat pentru orice suferinta sufleteasca pe care ti-o vom provoca. Te-asteapta vremuri grele, copile. Considera-te avertizat.

Imi pare rau, nu m-am putut abtine. Este incipitul cartii Torturati-l pe artist, de Joey Goebel.