Nimic minus plus

Ne regasim. In chistoace manjite de ruj conventional, ciocolata cantarita-n tone per secunda, filme programate sa-ti scormoneasca prin frustrari, in hiperbole.. verbale, adipoase ori culinare. Ne regasim mizeria in mizerii. Orbire – noroi – intuneric – moloz. Resemnare.

Si-apoi vandalizam oglinzi. Apoi ?

Anunțuri

I fought the war, but the war won

Mi-au zăvorât aplombul spre tentaţie. Ridaţi de-o inocenţă octogenară, au încercat, ilar, să ţintuiască umbre însăilate-n pânzele vulnerabilului perfect compus cu barierele concretului lemn de stejar. Au eufemizat resemnarea, numind-o luptă : luptă pe teren american, prin pasare de lacrimi pe tricouri mucegăite-n umezeală la cusături, căci noi oferim umărul la necaz, de parc-am fi genetic avizi de scapule, humeruşi sau clavicule.
Au umblat toţi stafidiţi în spatele uşii, suspinând baritonal dincolo de vizor – neclintit gardian al izolării. Priveau ca ţăcăniţi la un trup livid, anost, pecetluit de inhibiţiile realului imediat. Ameţitor, într-un slalom repetitiv printre aşa-zisele aforisme, stagnau în faţa eternei „€œCine-ar fi crezut?” şi invocau divinităţi anonime printre dinţi, scrâşnind a levitantă neputinţă.

Erau cearceafuri redecorate în lipsă de unghii roase, de canini, care în vremurile tinereţii fără bătrâneţe, se iveau uman dintr-un colţ de zâmbet.. iar azi se-ascund umili sub colţii grimaselor geometrice. Bunăvoinţa planetară a înregimentat o armonie diformă, difuză, disonantă. Ca un masterpiece, contemplat din depărtări, reflectam grijile, coşmarurile, cearcănele, ridurile, nevrozele lor simulate-ntr-un simultan instinct, omenesc în pura-i perversitate.
Degeab-au ridicat piloni din piatră, -n zadar au chircit uşa cu lacăte neclintite în indiferenţă sub Fahrenheit.

***Eu evaporasem, intranzitiv. În temeri, futurisme, încercări, ispite, voite ratări, amăgiri. În orbire. În interzis.

Tenebre culinare sau – cum am ajuns sa nu ajung necum

Blat sfărâmicios din curmale şi făină de migdale, strat crocantos a la cookies chips, frăgezime a la grand brioche or parter din biscuiţi populari innecati în sirop ? Cremă ? Cremă din brânză tartinabila, budincă semipreparata din prafuri de e-uri în epidemie, sosuri caramelizate în zahăr brun, dulce de leche – neapărat prelins pe margini, piure de banane pigmentat în cacao, miere de cocos raffaelliana ori veşnica nutella în modestia ei ciocolatoasa ?
Glazură ? Fondant ? Tăvăliri asexuate prin fulgi de cocos ? Frectii erotice prin chipsuri de ciocolată ? Pudra în mărgăritare ?

..de parcă dependenţa s-ar înălţa la rangul pretenţiilor (heh)

as vrea sa spun ca

..imi pare rau pentru proustianul timp pierdut – risipa de ingurgitari lacome cu saliva, adaos inutil de languroase ocheade, mormane de chinezarii lingvistice aruncate-n jocuri epistolare.. pierderi xeroxate indigo din viata literatilor in iubire.
..ma scuz, in tarziul ceas al anostului prezent, pentru aceasta vizita neanuntata, alungita-n franturile eternitatii celor 3. Ironia m-a succedat in prelungiri ce-au fluctuat in necunoscute de gradul 1, minusuri climatice, severe elipse licentiate in arta de-a lipsi.
..imi plec teasta inciudata in fata blamabilei naivitati a timpului trecut pierdut. Inciudata in regrete ilizibile, talmacite in suvoaie torentiale de umori apoase, ce nu si-au gasit inca evantaiul,

dar nu pot decat sa-ti multumesc ca m-ai facut sa-l urasc pe Proust si-a lui teorie a timpului pierdut..

Doppelherz

M-am povestit în linii groase, conturate-n bucle perfect sferice. Am jonglat cu măşti în cădere liberă. Măşti adipoase, saturate, ori dospite, poate brăzdate de fondant ciocolatos.
Într-un foc de tabără, aprins de poveşti din ziare propagandiste ori reviste muiereşti pe post de sfetnic premenstrual, am azvârlit oratoria ajunsă de cuvinte fără grai. Mi-am descusut toracele de-a lungul encartamentelor africane, pân-a venit acceleratul vestit de cântul cucuvelei.. şi ..

.. aluatul glasului baritonal s-a topit în muţenie. – cronică.
Colţuri, tăişuri ascuţite de-un asfalt de-abia împietrit.. străin asfalt printre trotuare. Străzile albăstrui, bagatelizate sub epiderme parcă străvezii, îmi sunt astăzi pergament.. şi-arde. Arde în – astăzi – comerciala flacără a retoricii.